T6N: Anglia si Tara Galilor au fiecare cate 37 de editii castigate

Organizat mai intai (1882-1909) cu cele patru natiuni din Marea Britanie si Irlanda, Turneul a cunoscut in 1910 integrarea Frantei, iar noua decenii mai tarziu a Italiei. Tara Galilor, Scotia si Irlanda au cele mai multe editii bifate (122), selectionata ”Penelor de strut” impartind primul loc cu Anglia dupa numarul clasarilor pe locul 1 (37).

Iata palmaresul pe editii al Turneului celor 4/5/6 Natiuni:

Turneul celor 4 Natiuni

1882-1883: 1. Anglia (TC – Tripla Coroana), 2. Scotia, 3-4. Tara Galilor si Irlanda

1884: 1. Anglia (TC), 2. Scotia, 3. Tara Galilor, 4. Irlanda (LL – Lingura de Lemn)

1885: Turneu neincheiat (Scotia si Anglia n-au mai disputat meciul pentru locul 1)

1886: 1-2. Scotia si Anglia, 3-4. Tara Galilor (LL) si Irlanda (LL)

1887: 1. Scotia, 2. Tara Galilor, 3. Irlanda, 4. Anglia

1888: Turneu neincheiat (echipa Angliei a fost boicotat de celelalte trei formatii participante)

1889: Turneu neincheiat (echipa Angliei a fost boicotat de celelalte trei formatii participante)

1890: 1-2. Anglia si Scotia, 3. Tara Galilor, 4. Irlanda

1891: 1. Scotia (TC), 2. Anglia, 3. Tara Galilor, 4. Irlanda (LL)

1892: 1. Anglia (TC), 2. Scotia, 3. Irlanda, 4. Tara Galilor (LL)

1893: 1. Tara Galilor (TC), 2. Scotia, 3. Anglia, 4. Irlanda

1894: 1. Irlanda (TC), 2. Anglia, 3-4. Scotia si Tara Galilor

1895: 1. Scotia (TC), 2. Anglia, 3. Tara Galilor, 4. Irlanda (LL)

1896: 1. Irlanda, 2. Scotia, 3-4. Anglia si Tara Galilor

1897: Turneu neincheiat (Tara Galilor a fost acuzata de Scotia si de Irlanda de profesionism)

1898: Turneu neincheiat (Tara Galilor a fost acuzata de Scotia si de Irlanda de profesionism)

1899: 1. Irlanda (TC), 2. Scotia, 3. Tara Galilor, 4. Anglia (LL)

1900: 1. Tara Galilor (TC), 2. Anglia, 3. Scotia, 4. Irlanda

1901: 1. Scotia (TC), 2. Tara Galilor, 3. Irlanda, 4. Anglia (LL)

1902: 1. Tara Galilor (TC), 2. Anglia, 3. Irlanda, 4. Scotia (LL)

1903: 1. Scotia (TC), 2. Tara Galilor, 3. Irlanda, 4. Anglia (LL)

1904: 1. Scotia, 2-3. Tara Galilor si Anglia, 4. Irlanda

1905: 1. Tara Galilor (TC), 2. Irlanda, 3. Scotia, 4. Anglia (LL)

1906: 1. Tara Galilor, 2. Irlanda, 3. Scotia, 4. Anglia

1907: 1. Scotia (TC), 2. Tara Galilor, 3. Irlanda, 4. Anglia (LL)

1908: 1. Tara Galilor (MS /TC), 2. Scotia, 3-4. Anglia si Irlanda

1909: 1. Tara Galilor (MS /TC), 2. Scotia, 3. Anglia, 4. Irlanda (LL)

Turneul celor 5 Natiuni (a fost inclusa si Franta)

1910: 1. Anglia, 2. Tara Galilor, 3. Scotia, 4. Irlanda, 5. Franta (LL)

1911: 1. Tara Galilor (MS /TC), 2. Irlanda, 3. Anglia, 4. Franta, 5. Scotia (LL)

1912: 1-2. Anglia si Irlanda, 3-4. Scotia si Tara Galilor, 5. Franta (LL)

1913: 1. Anglia (MS /TC), 2. Tara Galilor, 3. Scotia, 4. Irlanda, 5. Franta (LL)

1914: 1. Anglia (MS /TC), 2. Tara Galilor, 3. Irlanda, 4. Scotia (LL) si Franta (LL)

1915-1919: Turneul nu s-a desfasurat din cauza razboiului

1920: 1-3. Tara Galilor, Scotia si Anglia, 4. Franta, 5. Irlanda (LL)

1921: 1. Anglia (MS /TC), 2-3. Franta si Tara Galilor, 4-5. Scotia si Irlanda

1922: 1. Tara Galilor, 2. Anglia, 3. Scotia, 4-5. Irlanda si Franta

1923: 1. Anglia (MS /TC), 2. Scotia, 3-5. Tara Galilor, Franta si Irlanda

1924: 1. Anglia (MS /TC), 2-3. Scotia si Irlanda, 4-5. Franta si Tara Galilor

1925: 1. Scotia (MS /TC), 2-3. Irlanda si Anglia, 4. Tara Galilor, 5. France (LL)

1926: 1-2. Scotia si Irlanda, 3. Tara Galilor, 4. Anglia, 5. Franta (LL)

1927: 1-2. Scotia si Irlanda, 3. Anglia, 4-5. Tara Galilor si Franta

1928: 1. Anglia (MS /TC), 2. Irlanda, 4-5. Tara Galilor, Scotia si Franta

1929: 1. Scotia, 2-3. Tara Galilor si Irlanda, 4. Anglia, 5. Franta (LL)

1930: 1. Anglia, 2-4. Tara Galilor, Irlanda si Franta, 5. Scotia

1931: 1. Tara Galilor, 2-4. Scotia, Irlanda si Franta, 5. Anglia

Turneul celor 4 Natiuni (Franta a fost exclusa)

1932: 1-3. Irlanda, Tara Galilor si Anglia, 4. Scotia (LL)

1933: 1. Scotia (TC), 2-4. Anglia, Irlanda si Tara Galilor

1934: 1. Anglia (TC), 2. Tara Galilor, 3. Scotia, 4. Irlanda (LL)

1935: 1. Irlanda, 2-3. Anglia si Tara Galilor, 4. Scotia

1936: 1. Tara Galilor, 2. Irlanda, 3. Anglia, 4. Scotia (LL)

1937: 1. Anglia (TC), 2. Irlanda, 3. Scotia, 4. Tara Galilor (LL)

1938: 1. Scotia (TC), 2. Tara Galilor, 3. Anglia, 4. Irlanda (LL)

1939: 1-3. Tara Galilor, Irlanda si Anglia, 4. Scotia (LL)

1940-1946: Turneul nu s-a disputat din cauza razboiului

Turneul celor 4 Natiuni (Franta a fost exclusa)

1947: 1-2. Anglia si Tara Galilor, 3-4. Franta si Irlanda, 5. Scotia (LL)

1948: 1. Irlanda (MS /TC), 2-3. Scotia si Franta, 4. Tara Galilor, 5. Anglia

1949: 1. Irlanda (TC), 2-4. Anglia, Franta si Scotia, 5. Tara Galilor

1950: 1. Tara Galilor (MS, TC), 2. Scotia, 3-4. Irlanda si Franta, 5. Anglia

1951: 1. Irlanda, 2. Franta, 3. Tara Galilor, 4-5. Scotia si Anglia

1952: 1. Tara Galilor (MS, TC), 2. Anglia, 3. Irlanda, 4. Franta, 5. Scotia (LL)

1953: 1. Anglia, 2. Tara Galilor, 3. Irlanda, 4. Franta, 5. Scotia (LL)

1954: 1-3. Tara Galilor, Anglia (TC) si Franta, 4. Irlanda, 5. Scotia (LL)

1955: 1-2. Tara Galilor si Franta, 3. Scotia, 4. Anglia, 5. Irlanda

1956: 1. Tara Galilor, 2-4. Anglia, Franta si Irlanda, 5. Scotia

1957: 1. Anglia (MS, TC), 2-4. Tara Galilor, Irlanda si Scotia, 5. Franta (LL)

1958: 1. Anglia, 2. Tara Galilor, 3. Franta, 4. Scotia, 5. Irlanda

1959: 1. Franta, 2-4. Irlanda, Tara Galilor si Anglia, 5. Scotia

1960: 1-2. Franta si Anglia (TC), 3. Tara Galilor, 4. Scotia, 5. Irlanda (LL)

1961: 1. Franta, 2-3. Tara Galilor si Scotia, 4. Anglia, 5. Irlanda

1962: 1. Franta, 2. Scotia, 3-4. Anglia si Tara Galilor, 5. Irlanda

1963: 1. Anglia, 2-3. Franta si Scotia, 4. Irlanda, 5. Tara Galilor

1964: 1-2. Tara Galilor si Scotia, 3-4. Franta si Anglia, 5. Irlanda

1965: 1. Tara Galilor, 2-3. Franta si Irlanda, 4. Anglia, 5. Scotia

1966: 1. Tara Galilor, 2-3. Franta si Scotia, 4. Irlanda, 5. Anglia

1967: 1. Franta, 2-4. Anglia, Irlanda si Scotia, 5. Tara Galilor

1968: 1. Franta (MS), 2. Irlanda, 3. Anglia, 4. Tara Galilor, 5. Scotia (LL)

1969: 1. Tara Galilor (TC), 2. Irlanda, 3. Anglia, 4. Scotia, 5. Franta

1970; 1-2. Franta si Tara Galilor, 3. Irlanda, 4-5. Scotia si Anglia

1971: 1. Tara Galilor (MS, TC), 2. Franta, 3-4. Irlanda si Anglia, 5. Scotia

1972: Turneu neterminat (competitia a fost perturbata de conflictul nord-irlandez)

1973: 1-5. Anglia, Franta, Irlanda, Scotia si Tara Galilor

1974: 1. Irlanda, 2-4. Scotia, Tara Galilor si Franta, 5. Anglia

1975: 1. Tara Galilor, 2-4. Scotia, Irlanda si Franta, 5. Anglia

1976: 1. Tara Galilor (MS, TC), 2. Franta, 3. Scotia, 4. Irlanda, 5. Anglia (LL)

1977: 1. Franta (MS), 2. Tara Galilor (TC), 3. Anglia, 4. Scotia, 5. Irlanda (LL)

1978: 1. Tara Galilor (MS, TC), 2. Franta, 3. Anglia, 4. Irlanda, 5. Scotia (LL)

1979: 1. Tara Galilor (TC), 2. Franta, 3. Irlanda, 4. Anglia, 5. Scotia

1980: 1. Anglia (MS, TC), 2-3. Irlanda si Tara Galilor, 4-5. Franta si Scotia

1981: 1. Franta (MS), 2-4. Anglia, Scotia si Tara Galilor, 5. Irlanda (LL)

1982: 1. Irlanda (TC), 2-3. Anglia si Scotia, 4-5. Franta si Tara Galilor

1983: 1-2. Franta si Irlanda, 3. Tara Galilor, 4. Scotia, 5. Anglia

1984: 1. Scotia (MS, TC), 2. Franta, 3. Tara Galilor, 4. Anglia, 5. Irlanda (LL)

1985: 1. Irlanda (TC), 2. Franta, 3. Tara Galilor, 4. Anglia, 5. Scotia (LL)

1986: 1-2. Franta si Scotia, 3-4. Tara Galilor si Anglia, 5. Irlanda (LL)

1987: 1. Franta (MS), 2-3, Irlanda si Scotia, 4-5. Tara Galilor si Anglia

1988: 1-2. Tara Galilor (TC) si Franta, 3-4. Anglia si Scotia, 5. Irlanda

1989: 1. Franta, 2-3. Anglia si Scotia, 4-5. Irlanda si Tara Galilor

1990: 1. Scotia (MS, TC), 2. Anglia, 3. Franta, 4. Irlanda, 5. Tara Galilor (LL)

1991: 1. Anglia (MS, TC), 2. Franta, 3. Scotia, 4-5. Irlanda si Tara Galilor

1992: 1. Anglia (MS, TC), 2. Franta, 3-4. Scotia si Tara Galilor, 5. Irlanda (LL)

1993: 1. Franta, 2. Scotia, 3. Anglia, 4. Irlanda, 5. Tara Galilor

Din aceasta editie s-a trecut la sistemul de departajare a echipelor aflate la egalitate de puncte

1994: 1. Tara Galilor, 2. Anglia, 3. Franta, 4. Irlanda, 5. Scotia

1995: 1. Anglia (MS, TC), 2. Scotia, 3. Franta, 4. Irlanda, 5. Tara Galilor (LL)

1996: 1. Anglia (TC), 2. Scotia, 3. Franta, 4. Tara Galilor, 5. Irlanda

1997: 1. Franta (MS), 2. Anglia (TC), 3. Tara Galilor, 4. Scotia, 5. Irlanda

1998: 1. Franta (MS), 2. Anglia (TC), 3. Tara Galilor, 4. Scotia, 5. Irlanda (LL)

1999: 1. Scotia, 2. Anglia, 3. Tara Galilor, 4. Irlanda, 5. Franta

Turneul celor 6 Natiuni (a fost inclusa si Italia)

2000: 1. Anglia, 2. Franta, 3. Irlanda, 4. Tara Galilor, 5. Scotia, 6. Italia

2001: 1. Anglia, 2. Irlanda, 3. Scotia, 4. Tara Galilor, 5. Franta, 6. Italia (LL)

2002: 1. Franta (MS), 2. Anglia (TC), 3. Irlanda, 4. Scotia, 5. Tara Galilor, 6. Italia (LL)

2003: 1. Anglia (MS, TC), 2. Irlanda, 3. Franta, 4. Scotia, 5. Italia, 6. Tara Galilor (LL)

2004: 1. Franta (MS), 2. Irlanda (TC), 3. Anglia, 4. Tara Galilor, 5. Italia, 6. Scotia (LL)

2005: 1. Tara Galilor (MS, TC), 2. Franta, 3. Irlanda, 4. Anglia, 5. Scotia, 6. Italia (LL)

2006: 1. Franta, 2. Irlanda (TC), 3. Scotia, 4. Anglia, 5. Tara Galilor, 6. Italia

2007: 1. Franta, 2. Irlanda (TC), 3. Anglia, 4. Italia, 5. Tara Galilor, 6. Scotia

2008: 1. Tara Galilor (MS, TC), 2. Anglia, 3. Franta, 4. Irlanda, 5. Scotia, 6. Italia

2009: 1. Irlanda (MS, TC), 2. Anglia, 3. Franta, 4. Tara Galilor, 5. Scotia, 6. Italia (LL)

2010: 1. Franta (MS), 2. Irlanda, 3. Anglia, 4. Tara Galilor, 5. Scotia, 6. Italia

2011: 1. Anglia, 2. Franta, 3. Irlanda, 4. Tara Galilor, 5. Scotia, 6. Italia

2012: 1. Tara Galilor (MS, TC), 2. Anglia, 3. Irlanda, 4. Franta, 5. Italia, 6. Scotia (LL)

2013: 1. Tara Galilor, 2. Anglia, 3. Scotia, 4. Italia, 5. Irlanda, 6. Franta

2014: 1. Irlanda, 2. Anglia (TC), 3. Tara Galilor, 4. Franta, 5. Scotia, 6. Italia (LL)

2015: 1. Irlanda, 2. Anglia, 3. Tara Galilor, 4. Franta, 5. Italia, 6. Scotia (LL)

2016: 1. Anglia (MS, TC), 2. Tara Galilor, 3. Irlanda, 4. Scotia, 5. Franta, 6. Italia (LL)

Nota redactiei – S-au folosit urmatoarele abrevieri:

MS – Marele Slem

TC – Tripla Coroana

LL – Lingura de Lemn

Echipele care au realizat Marele Slem (victorii in toate meciurile disputate in cadrul unei editii): 

Anglia (13): 1913, 1914, 1921, 1923, 1924, 1928, 1957, 1980, 1991, 1992, 1995, 2003, 2016

Tara Galilor (11): 1908, 19093, 1911, 1950, 1952, 1971, 1976, 1978, 2005, 2008, 2012

Franta (9): 1968, 1977, 1981, 1987, 1997, 1998, 2002, 2004, 2010

Scotia (3): 1925, 1984, 1990

Irlanda (2): 1948, 2009

Italie (0)

Titluri castigate in Turneu

Anglia  37 (13 Mare Slem) – 120 de participari

Tara Galilor 37 (11 MS) – 122 de participari

Franta 25 (9 MS) – 87 de participari

Scotia 22 (3 MS) - 122 de participari

Irlanda 21 (2 MS) - 122 de participari

Italia 0 – 17 participari

Irlanda: Jared Payne va rata primele meciuri din Six Nations 2017

Ghinioanele par sa se tina scai de Jared Payne (31 de ani). Centrul de treisferturi s-a accidentat în meciul-test pe care Irlanda l-a castigat ”la mustata” (27-24) cu Australia si a devenit indisponibil pentru circa trei luni. Jucatorul nascut in Noua Zeelanda nu va putea astfel imbraca tricoul cu trifoi in meciurile cu Scotia, Italia si Franta. Potrivit federatiei de la Dublin, Payne a acuzat probleme de sanatate la un rinichi. 


Jared Payne (nr. 13) este talonat de Ionut Botezatu in meciul Irlanda - Romania din 2015 (Foto: Marian Valentin Burlacu)

Selectionat de 16 ori in echipa Irlandei, centrul de treisferturi nu este a prima accidentare majora din cariera sa. Anul trecut, dupa ce disputase meciurile cu Canada si Romania, la Cupa Mondiala, el a fost nevoit sa plece acasa in urma unei fracturi la picior. Astfel Payne a ratat disputa cu Franta, de la Cardiff, care a contat pentru sefia in Grupa D a Rugby World Cup. El fusese menajat si nu evoluase nici impotriva Italiei. 

Nascut in 13 octombrie 1985, la Tauranga (Noua Zeelanda), Jared Payne a evoluat mai intai pentru selectionatele provinciale Chiefs, Crusaders si Blues, iar in 2011 a sosit in Europa, fiind legitimat la echipa Ulster (a provinciei din nordul Irlandei). Si desi si atunci s-a confruntat cu o accidentare, in 2013 a fost inclus in echipa Barbarians care a infruntat selectionata Leilor Britanici si Irlandezi inaintea turneului acesteia in Australia. 

Payne si-a facut debutul pentru ”verzi” in noiembrie 2014, contra Africii de Sud. Alaturi de Robbie Henshaw, a format o pereche de centri care a urmat aceleia din care a facut parte legendarul Brian O'Driscoll, tocmai retras din activitate. In Turneul celor 6 Natiuni, a participat la editiile din 2015 si 2016, disputand noua meciuri – a fost titular in toate si a marcat doua incercari.  

Mai norocos a fost Andrew Trimble (32 de ani), care a suferit o accidentare la picior, dar va avea doar doua saptamani de pauza.

T6N: Punctajul bonus va fi testat in editia din 2017

Socotit candva ca fiind un sport conservator, rugby-ul a intrat intr-un proces de modernizare din 1995, anul adoptarii profesionismului. Un ultim exemplu in acest sens il reprezinta adoptarea sistemului cu punctaj bonus in Turneul celor 6 Natiuni (Six Nations). Consiliul care conduce competitia a anuntat ca acesta va fi folosit atat in intrecerea echipelor de seniori, cat si a acelora de sub 20 de ani, precum si la feminin.

Sistemul va fi experimentat in 2017, iar dupa ce competitia se va incheia vor fi trase concluziile. Scopul urmarit de organizatori este usor de inteles. Se vizeaza incurajarea jocului ofensiv, dar si ca intalnirile sa fie echilibrate.

In editia 2017 a Six Nations se va acorda urmatorul punctaj bonus

- 1 punct bonus ofensiv – echipei care inscrie (cel putin) 4 incercari in cursul unui meci castigat (in acest caz formatia respectiva va primi cinci puncte – se acorda patru puncte pentru victorie)

- 1 punct bonus ofensiv – echipei care inscrie (cel putin) 4 incercari in cursul unui meci terminat la egalitate (in acest caz formatia respectiva va primi doua puncte – se acorda 4 puncte pentru victorie)

- 1 punct bonus ofensiv – echipei care inscrie (cel putin) 4 incercari in cursul unui meci pierdut (in acest caz formatia respectiva va primi 1 punct – nu se acorda alte puncte in caz de esec)

- 1 punct bonus defensiv – formatiei care pierde o intalnire la o diferenta de cel mult 7 puncte (in acest caz formatia respectiva va primi 1 punct – nu se acorda alte puncte in caz de esec)

- 3 puncte bonus – echipei care realizeaza ”Marele Slem” (Grand Slam) prin castigarea celor cinci meciuri disputate intr-o singura editie

Sistemul cu puncte bonus a fost utilizat pentru prima oara in competitiile rugbystice din emisfera Sudica (in Tri-Nations si in Super 10/12). 

SIX NATIONS / ITALIA - IRLANDA 9-38: "Verzii" s-au instalat în fruntea clasamentului

Echipa de rugby a Irlandei a avut o misiune facilă la Roma, în etapa a doua din Turneul celor 6 Naţiuni, câştigând cu 38-9 în faţa unei selecţionate a Italiei ale cărei resurese au fost limitate. "Verzii" au marcat cinci eseuri, prin iar succesul lor, survenit la o săptămână după cel obţinut acasă, cu Franţa (31-20), i-a propulsat în fruntea clasamentului.

Debutul meciului nu anunţa diferenţa de scor de la final, chiar dacă Tommy Bowe a reuşit o frumoasă încercare după o cursă de circa 50 de metri (min. 19). Italienii, prin penalităţile tânărului mijlocaş la deschidere Luke McLean (australian de 21 de ani naturalizat), s-au aflat la conducere (9-7) până aproape de pauză, când Fitzgerald a marcat primul său eseu, transformat de O'Gara (9-14). Aspectul jocului a fost total diferit în a doua parte a întâlnirii, când irlandezii au dominat cu autoritate şi, profitând de cadourile făcute de adversari (vezi datele statistice din caseta tehnică), au mai înscris alte trei încercări, dintre care două pe final de meci.
Graţie acestui succes, Irlanda împarte primul loc al clasamentului cu Ţara Galilor, care s-a impus (23-15) în faţa Angliei, sâmbătă.

ITALIA - IRLANDA 9-38 (9-14)
ROMA (15 februarie 2009). Stadion: Flaminio. Arbitru: Chris White (Anglia). Judecători de margine: Nigel Owens (Ţara Galilor) şi Romain Poite (Franţa). Oficial video: Graham Hughes (Anglia).

Au marcat: McLean 3lp (min. 6, 17, 27), respectiv Fitzgerald 2e (min. 40, 76), Bowe 1e (min. 21), Wallace 1e (min. 47), O'Driscoll 1e (min. 79), O'Gara 4t (min. 22, 48, 77, 79), 1lp (min. 53), Kearney 1t (min. 40). Cartonaşe galbene: Masi (min. 1-10), Perugini (min. 36-45), respectiv O'Gara (min. 32-41).

Posesie: 14:16 - Italia, 25:29 - Irlanda. Joc în terenul advers: 28:31 - Italia, 57:15 - Irlanda. Grămezi câştigate: 6-3 (pierdute: 0-0). Margini câştigate: 8-16 (pierdute: 4-3). Penalităţi: 18-12. Moluri câştigate: 0-5. Baloane recuperate: 41-98. Pase reuşite: 89-157. Placaje date: 114-50 (ratate: 19-4).

ITALIA: 15. Andrea Masi - 14. Kaine Robertson (22. Andrea Bacchetti, min. 23), 13. Gonzalo Canale (21. Gonzalo Garcia, min. 49), 12. Mirco Bergamasco, 11. Matteo Pratichetti - (md) 10. Luke Mclean (20. Giulio Toniolatti, min. 80), (mg) 9. Paul Griffen - 7. Mauro Bergamasco, 8. Sergio Parisse (cpt.), 6. Alessandro Zanni - 5. Tommaso Reato (19. Josh Sole, min. 51), 4. Santiago Dellape (18. Carlo Antonio Del Fava, min. 51) - 3. Martin Castrogiovanni (17. Carlos Nieto, min. 37), 2. Fabio Ongaro (16. Carlo Festuccia, min. 41), 1. Salvatore Perugini (3. Martin Castrogiovanni, min. 64).

IRLANDA: 15. Rob Kearney (22. Geordan Murphy, min. 80) - 14. Tommy Bowe, 13. Brian O'Driscoll (cpt.), 12. Paddy Wallace (20. Peter Stringer, min. 38 / 21. Gordon D'Arcy, min. 41 ), 11. Luke Fitzgerald - (md) 10. Ronan O'Gara, (mg) 9. Tomas O'Leary (20. Peter Stringer, min. 41) - 7. David Wallace, 8. Jamie Heaslip (6. Stephen Ferris, min. 80), 6. Stephen Ferris (19. Denis Leamy, 71) - 5. Paul O'Connell (18. Mal O'Kelly, min. 80), 4. Donncha O'Callaghan - 3. John Hayes, 2. Jerry Flannery (16. Rory Best, min. 66), 1. Marcus Horan (17. Tom Court, min. 59).

TURNEUL CELOR 6 NAŢIUNI
REZULTATE
Anglia - Italia 36-11
Irlanda - Franţa 30-21
Scoţia - Ţara Galilor 13-26
Franţa - Scoţia 22-13
Ţara Galilor - Anglia 23-15
Italia - Irlanda 9-38

CLASAMENT
1. IRLANDA 2 2 0 0 68-30 4P
2. Ţara Galilor 2 2 0 0 49-28 4p
3. Anglia 2 1 0 1 51-34 2p
4. Franţa 2 1 0 1 43-43 2p
5. Scoţia 2 0 0 2 26-48 0p
6. Italia 2 0 0 2 20-74 0p

ETAPA VIITOARE
27 februarie
(ora 22:00) Franţa - Ţara Galilor
28 februarie
(ora 17:00) Scoţia - Italia
(ora 19:30) Irlanda - Anglia

Text: Marian-Valentin BURLACU / ProSPORT
Foto: RBS 6 Nations

SIX NATIONS / ISTORIE: Disputa britanicilor, inconsecvenţa Franţei şi neşansa României

Turneul celor 6 Naţiuni la rugby este una dintre cele mai "bătrâne" competiţii sportive. Cunoscut acum, în întreaga lume, sub apelativul Six Nations, acesta a reunit la început doar echipele a patru naţiuni, toate de limbă engleză.
Cum peste nici două săptămâni va debuta o nouă ediţie, vă vom prezenta informaţii cât mai interesante despre această competiţie.

Scoţia - Anglia 1-0, în primul meci de rugby din istorie

Totul a început într-o zi de luni, pe 27 martie 1871, atunci când s-au înfruntat naţionalele (n.a. naţională vine de la naţiune) Angliei şi Scoţiei (acestea făceau parte, şi atunci, dintr-o singură ţară, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord). Desfăşurat pe Raeburn Place din Edinburgh (un stadion de cricket, neexistând atunci unul de rugby), meciul a adus faţă-n faţă două echipe a câte 20 de jucători. Cum au aliniat 14 înaintaşi, cu unul mai mult decât adversarii lor, scoţienii au marcat primii un eseu pe grămadă, prin Angus Buchanan. Englezii nu s-au lăsat nici ei mai prejos, aşa că Reginald Birkett a restabilit egalitatea plonjând cu balonul în terenul de ţintă advers. În cele din urmă, Scoţia s-a impus prin încercarea marcată de William Cross, care a transformat. Dacă ar fi să folosim punctajul de acum (5 puncte pentru eseu, 2 puncte pentru tranformare), atunci am putea spune că gazdele s-au impus cu 12-7. La acea vreme însă, numai eseul transformat conta. Aşa că a fost 1-0 pentru Scoţia...

Un eseu controversat a dus la fondarea IRB-ului

Acel meci a deschis seria disputelor interţări, iar primele care au intrat în acest joc au fost cele vorbitoare de limbă engleză. Irlanda a jucat primul ei meci în 1875, iar Ţara Galilor în 1881, ambele având acelaşi adversar (istoric): Anglia.
În 1883, după doisprezece ani de meciuri amicale, a debutat Turneul celor 4 Naţiuni sub denumirea Home International Championship, însă la primele ediţii ale sale, exceptând-o pe cea din 1884, din diverse motive, nu s-au disputat toate meciurile. Aşa s-a întâmplat în 1883, când Irlanda şi Ţara Galilor nu s-au întâlnit. În 1885, 1887 şi 1889, din cauza neînţelegerilor dintre federaţiile reprezentând cele 4 Naţiuni, s-a repetat această situaţie.
Apoi au apărut excluderile din competiţie... Anglia n-a primit permisiunea de a participa în 1888 şi 1889 pentru că refuza să se afilieze la International Rugby Board. Acest for devenit mai apoi mondial s-a născut în urma unui dezacord între scoţieni şi englezi în legătură cu valabilitatea unui eseu înscris în meciul direct din 1884. Doi ani mai târziu, Scoţia, Irlanda şi Ţara Galilor au pus bazele IRB, iar Anglia a aderat în 1890, fiind reprimită în Turneu...
De excludere n-au scăpat nici galezii, în 1897 şi 1898. Şi asta după ce s-a aflat că al lor căpitan, Arthur Gould, ar fi fost recompensat pentru evoluţiile sale, fapt care încălca statutul amator impus în rugby. Doar retragerea acestuia a permis ca Ţara Galilor să revină în Turneu.

În 1910, Franţa este acceptată în competiţie, însă doar pentru trei ani

Rivală a englezilor, Franţa a jucat un rol important în dezvoltarea rugbyului, ea susţinând deseori că acest sport se trage dintr-un joc cu mingea practicat în Hexagon. Mai mult decât atât, la fondarea Federaţiei Engleze de Rugby, Arthur Guillemard, un emigrant francez, a propus ca ea să se numească Rugby Football Union, iar cei prezenţi au fost de acord în unanimitate. Era normal, aşadar, ca Franţa să fie acceptată în Turneu. Mai ales că naţionala sa disputase deja meciuri amicale cu cele de peste Canalul Mânecii. Acceptarea "cocoşilor" s-a produs în 1910, iar din acel moment s-a vorbit despre Turneul celor 5 Naţiuni. S-a stabilit ca fiecare echipă să dispute două meciuri pe teren propriu şi tot atâtea în deplasare (nu era timp ca într-un an să se joace în sistem "fiecare cu fiecare, tur şi retur").
Francezii nu au rezistat nici ei prea mult în Turneu... Pe 1 ianuarie 1913, la meciul Franţa - Scoţia 3-21, s-a întâmplat ceva care nu era obişnuit pentru anglo-saxoni. Conduşi prin două eseuri marcate de fundaşul Steward, "cocoşii" şi-au pierdut capul şi au început să comită o sumedenie de erori, toate sancţionate de arbitrul englez JW Baxter. Scorul a luat proporţii, iar cei 5.000 de spectatori prezenţi la meci n-au mai putut suporta. După partidă, mulţimea furioasă a invadat terenul şi l-a fugărit pe omul cu fluier... A fost nevoie de intervenţia poliţiei şi a armatei pentru a calma spiritele, iar arbitrul a fost salvat de rugbyştii francezi. Acea întâmplare a făcut ca englezii şi scoţienii să refuze a mai juca împotriva Franţei... Excluderea n-a avut însă efecte prea mari, competiţia fiind oricum întreruptă între 1914 şi 1918, din cauza războiului.
Reprimită în virtutea frăţiei de arme, Franţa avea să cunoască o nouă excludere în 1931, pentru faptul că tolera profesionismul (plăţi către jucători, recrutări între cluburi), dar şi fiindcă jocul său era considerat violent. Meciul cu Ţara Galilor din 1930, de pildă, s-a soldat cu numeroşi jucători accidentaţi, dar şi spectatorii au avut de suferit - cum în afara arenei au rămas 20.000 de oameni, aceştia au forţat accesul, iar în învălmăşeala produsă unii au fost călcaţi în picioare... Exilul "cocoşilor" a durat până în 1939. Cum Federaţia de la Paris rezolvase problema amatorismului, Franţa a revenit în Turneu, însă în 1940 competiţia s-a întrerupt din nou, tot din cauza războiului...

România a ratat ocazia de a intra în Turneu din motive extrasportive

Evenimentele politice aveau să-şi pună amprenta şi pe desfăşurarea Turneului după 1947, anul în care întrecerea a fost reluată. În 1972, de pildă, conflictul nord-irlandez avea să conducă la întreruperea lui. De fapt, atunci nu s-a putut face un clasament final pentru că Ţara Galilor şi Scoţia au refuzat să joace în Irlanda după masacrul de la Londonderry. Din acel moment, la Dublin nu s-a mai intonat God Save the Queen înaintea meciurilor, dar nici imnul Franţei, nici cel al Irlandei (după cum se ştie, din această echipă făceau parte şi nord-irlandezi, care erau supuşi ai Reginei Angliei)... Această interdicţie s-a păstrat până în 1997.
În aceeaşi perioadă începe să se vorbească tot mai des despre includerea României în Turneu. În 1960, "Stejarii" obţinuseră primul succes (11-5) cu Franţa. Au urmat alte cinci - 3-0 (1962), 15-14 (1968), 15-10 (1974), 15-12 (1976) şi 15-0 (1980) -, precum şi două meciuri egale în deplasare (5-5 în 1961 şi 6-6 în 1963). Britanicii s-au convins de valoarea naţionalei noastre mai apoi, România remizând (13-13) la Dublin, cu Irlanda XV, şi pierzând greu (12-13) la Cardiff, cu Ţara Galilor XV - aceste meciuri nu sunt incluse în palmares. Şi deşi la celebra vizită la Londra a lui Ceauşescu, Regina Elizabeta a II-a îi vorbeşte despre rugby, conducătorii Federaţiei de la Bucureşti nu profită de acest moment favorabil. Fără un stadion modern, dezavantajată de vremea nefavorabilă din lunile februarie şi martie, când se disputau meciurile, România avea să rateze o ocazie imensă de a deveni cea de-a şasea echipă participantă la Turneul Naţiunilor. Principalul obstacol l-a reprezentat tot regimul politic, implicit acuzaţiile că Bucureştiul încalcă drepturile omului.

Din 1996, câştigătoarea este socotită campioană a Europei

Dacă România n-a profitat de şansa sa, Italia avea să o facă, fiind acceptată în 2000. Echipa surclasată (69-0) de "Stejari" în 1977 avea să intre în Turneu, care de atunci se numeşte al celor 6 Naţiuni.
Cu patru ani înainte s-a mai produs un fapt important în istoria competiţiei. Atunci Turneul primeşte în mod oficial rangul de Campionat European. Victorioasă (28-15) în faţa Irlandei, pe 16 martie 1996, Anglia a devenit campioană a continentului. Până atunci, FIRA-AER organizase un Campionat European, la care participau Franţa, România, Italia, URSS, precum şi alte naţionale din zona continentală, dar şi din nordul Africii, însă la care nu s-au înscris niciodată naţiunile anglo-saxone.

(va urma)

SIX NATIONS / IRLANDA: Gordon D’Arcy revine lângă Brian O’Driscol

Declan Kidney a anunţat deunăzi lărgit (39 de jucători) al Irlandei, marea noutate reprezentând-o revenirea lui Gordon D’Arcy, cel care formează cu Brian O’Driscol cel mai valoros cuplu de centri de treisferturi din rugby-ul european. Acesta a fost absent o bună bucată de vreme din cauza unei accidentări la braţ. De la meciul cu Franţa, programat pe Croke Park din Dublin, pe 7 februarie, vor absenta în schimb alţi câţiva jucători cu nume: Leo Cullen, Tony Buckley, Neil Bes şi Roger Wilson.
În grupul de rugbyşti reţinuţi să apere onoarea “Trifoiului” în una dintre cele mai vechi competiţii inter-ţări din sportul mondial au fost incluşi şi şapte jucători care n-au evoluat până acum pentru Irlanda. Printre ei se numără Cian Healy şi Ryan Caldwell. “Vrem să consolidăm grupul. Am ales 39 de jucători ceea ce ne permite să lucrăm la fel cu toată lumea, să-i familiarizăm cu stilul nostru de joc. De asemenea, această listă lărgită ne permite să găsim soluţii în caz de accidentări. Va fi interesant de văzut dacă vom putea integra câţiva jucători care au fost performanţi în acest sezon, cum ar fi Tom Court sau Darren Cave”, a declarat antrenorul Kidney.
Lotul Irlandei se va reuni săptămâna viitoare pentru a începe pregătierea meciului cu Franţa. Kidney aşteaptă cu mare nerăbdare această întâlnire: „Jocul francezilor este la cel mai înalt nivel, peste cel al Argentinei cu care ne-am întâlnit în noiembrie trecut. Cocoşii pot fi mereu periculoşi în Turneu”.
IRLANDA – LOTUL DE JUCĂTORI (39)
TREISFERTURI : Tommy Bowe, Ian Dowling, Girvan Dempsey, Darren Cave, Gordan D'Arcy, Keith Earls, Luke Fitzgerald, Shane Horgan, Rob Kearney, Geordan Murphy, Brian O'Driscoll (căpitan), Ronan O'Gara, Tomas O'Leary, Eoin Reddan, Jonathan Sexton, Peter Stringer, Andrew Trimble, Paddy Wallace.
ÎNAINTAŞI: Rory Best, Ryan Caldwell, Bob Casey, Tom Court, Stephen Ferris, Jerry Flannery, John Hayes, Cian Healy, Jamie Heaslip, Marcus Horan, Bernard Jackman, Shane Jennings, Denis Leamy, Donncha O'Callaghan, Paul O'Connell, Mick O'Driscoll, Malcolm O'Kelly, Alan Quinlan, Mike Ross, Donncha Ryan, David Wallace.
Text: Marian-Valentin BURLACU / ProSPORT

SIX NATIONS / ANGLIA: Lewis Moody a suferit o fractură la gleznă

Accidentat la un antrenament efectuat cu echipa sa de club, Leicester, englezul Lewis Moody a fost nevoit să declare forfait pentru Turneul celor 6 Naţiuni. El a suferit o fractură la gleznă, iar Federaţia de la Londra a anunţat că locul său va fi luat de un jucător ce va fi desemnat după disputarea meciurilor din Cupa Europei, în acest week-end.
În vârstă de 30 de ani, Moody va absenta circa zece săptămâni. El a lipsit şi de la ediţia din 2008 a Six Nations, lovindu-se la tendonul lui Achile în meciul de deschidere cu Ţara Galilor, precum şi de la meciurile-test din noiembrie din cauza unei operaţii la gleznă.
Echipa Angliei va debuta în Turneul celor 6 Naţiuni pe 7 februarie, la Londra, contra Italiei.
Text: Marian-Valentin BURLACU / ProSPORT

SIX NATIONS / SPONSOR: Contract de 20 milioane de lire sterline

Cu toate că este confruntată cu mari probleme, având pierderi record în urma crizei financiare care zguduie lumea, Royal Bank of Scotland (RBS) a decis să rămână partener principal al Turneului celor 6 Naţiuni la rugby (banca este implicată şi în Formula 1, fiind partener al echipei Williams).
Prelungirea înţelegerii parafate în 2003 urmează a fi anunţată miercuri, la Londra. "Am discutat cu Comitetul de organizare a Six Nations despre reînnoirea parteneriatului şi am căzut de acord. Este vorba despre un contract de 20 milioane de lire sterline (n.r. 21 milioane de euro)", a declarat un purtător de cuvânt al RBS, banca din care statul britanic deţine 57,9%.
Text: Marian-Valentin BURLACU / ProSPORT

ANGLIA: Julian White l-a înlocuit pe Matt Stevens, pilierul prins dopat

Managerul echipei de rugby a Angliei, fostul mare internaţional Martin Johnson, a decis să-l includă în lotul lărgit (32 de jucători) pentru Turneul celor 6 Naţiuni pe Julian White, pilierul lui Leicester. Acesta îl înlocuieşte pe Matt Stevens, care a fost depistat pozitiv la un control antidoping. "Julian este un jucător experimentat. La un moment dat, el s-a îndepărtat de echipa Angliei, însă acum este în formă şi gata să fie printre noi", a spus căpitanul echipei care în 2003 a câştigat titlul mondial.
Martin Johnson s-a referit şi la cazul Stevens: "Folosirea de substanţe interzise nu poate fi tolerată. Regurile sunt foarte clare şi orice jucător depistat pozitiv trebuie suspendat cu titlu provizoriu până la audierea sa. Matt a recunoscut că a avut probleme. Noi sperăm ca printr-un program de reabilitare să scape de obiceiul de a folosi droguri".

ANGLIA - LOTUL LĂRGIT
TREISFERTURI: Delon Armitage (London Irish), Danny Care (Harlequins), Danny Cipriani (Wasps), Mark Cueto (Sale), Harry Ellis (Leicester), Toby Flood (Leicester), Ben Foden (Northampton), Riki Flutey (Wasps), Shane Geraghty (London Irish), Ugo Monye (Harlequins), Olly Morgan (Gloucester), Jamie Noon (Newcastle), Paul Sackey (Wasps), Mathew Tait (Sale), Mike Tindall (Gloucester).
ÎNAINTAŞI: Steve Borthwick (Saracens), George Chuter (Leicester), Tom Croft (Leicester), Nick Easter (Harlequins), Dylan Hartley (Northampton), James Haskell (Wasps), Nick Kennedy (London Irish), Lee Mears (Bath), Lewis Moody (Leicester), Luke Narraway (Gloucester), Tom Palmer (Wasps), Tim Payne (Wasps), Tom Rees (Wasps), Simon Shaw (Wasps), Andrew Sheridan (Sale), Julian White (Leicester), Phil Vickery (Wasps).
Text: Marian-Valentin BURLACU / ProSPORT

SIX NATIONS 2007 / TARA GALILOR - ANGLIA 27-18: Intalnirea in imagini

Tom Shanklin (cu mingea)
Foto: RBS 6 Natiuni
Shane Williams (cu mingea)
Foto: RBS 6 Natiuni
Ryan Jones (cu mingea)
Foto: RBS 6 Natiuni
Mike Catt (in alb)
Foto: RBS 6 Natiuni
Mark Jones (cu mingea)
Foto: RBS 6 Natiuni
Joe Worsley
Foto: RBS 6 Natiuni
Jason Robinson (in alb)
Foto: RBS 6 Natiuni
James Hook
Foto: RBS 6 Natiuni
David Strettle (cu mingea)
Foto: RBS 6 Natiuni